RETROSPECTIVĂ ȘI TOPURI PERSONALE 2019 -2- LIVE & LIFE

        2.LIVE

Anul trecut, în încheierea cronicilor pe 2018, speram ca pentru 2019 să dau raportul de la Dead Can Dance, Artmania  şi Rockstadt .Parţial aşa a şi fost, la Rockstadt nu am mai ajuns.

       I. Dead Can Dance , Papp Laszlo Sportarena, Budapesta, 26 iunie

Dean Can Dance,  una dintre trupele care au contribuit masiv la coloana sonora a adolescenței mele, fiind, alături de Pink Floyd, o contrapondere la muzicile suparate. Madlene:Pe Sighișoara , la festivalul medieval, pe casetofon portabil cu Aion şi Serpents egg, prin alte cetăți (Deva, Soimos),  ca  fundal citind  Eco (Numele Trandafirului, Pendulul lui Foucault )...

În vremea aceea în care era o aventura sa pui mâna pe o casetă copie la copie de la alte copii cu un album DCD, mi-ar fi părut de-a dreptul SF gândul de a-i vedea live. Tocmai mi se confirmase c-am primit refund de la ceea ce ar fi trebuit să fie concertul Candlemass, când am primit newsletter- ul ce anunța turneul de promovare  după Dyonisus, urmând să ajungă pe 26 iunie 2019 la Budapesta, pe Papp Laszlo Sportarena. N-am mai stat pe gânduri și-am sărit pe net să văd de unde se pot găsi bilete. Mama lui de Google, îmi da prima varianta pe Viagogo. Doar după ce făcusem plata, căutând mai mult despre ce va să zică acest Viagogo, am aflat că e cel mai mare dealer de pe piața secundară de bilete.Deh, eram învățat numai cu my tycket, eventim sau iabilet. Când mi-a venit link-ul de descărcare am văzut că era emis de eventim.hu pe numele unui nene din Polonia. Prețul plătit logic că era mai mare decât face value dar asta e, măcar am bilet la DCD. După premiera cu primul bilet luat de pe viagogo, inevitabil urma și cea cu primul concert în afara României. Drumul l-am făcut cu un prieten cu masina, după câteva ore pe autostradă, te trezești direct în Budapesta iar de la ieșirea de pe autostrada până la PL Arena, care e în buricul târgului, am făcut 20 de minute. Locuri de parcare berechet în preajma sălii, și moca pe deasupra, după 5 pm nu se mai plătește parcarea. La intrare, civilizat, fără cozi și impinsaturi, culoare cu turnicheti, scanezi biletul și ai intrat, fără  control corporal. Și eram peste o mie de spectatori. 

Concertul nu a fost foarte diferit ca setlist față de ce văzusem pe yt de prin alte orașe europene din acest turneu. Sală foarte mișto pentru concerte, cu toate ca la baza e sală de sport (polivalentă cum ar veni), lume pestriță, cupluri trecute de prima tinerețe dar și destui tineri, plin de britanici, polonezi, cehi, nordici chiar, puține tricouri supărate, mă asteptam la mai mult hipsteret, dar în general lumea părea că știe pentru ce a venit. M-a întristat că nu exista un stand de merch, însă la restul, categoria băuturi /potoale preturi relativ ok, plata exclusiv cu card. Cu toate că se cam vede c-a trecut vremea peste     cuplul Perry /Gerrard, calitățile vocale ale celor doi nu se resimt. Brendan pare un moș sfătos  cu voce gravă , iar Lisa, cu toate că fizic nu mai aduce cu ce cunoșteam dinainte, livrează același voce neomeneasca. De abia așteptam să aud live Cantara sau The wind... și nu am fost dezamăgit, ba din contra. Și acum când rememorez mă  ia cu furnicături pe șira spinării. Întrucât a început puțin mai târziu decât era preconizat, inevitabil s-a și terminat mai târziu, fapt pentru care m-am felicitat că nu am ales ca variantă de retur trenul, că era pierdut demult. Setlist:Anywhere Out of the World ,Mesmerism, Labour of Love,  Avatar, In Power We Entrust the Love Advocated,Bylar,Xavier, The Wind That Shakes the Barley, Sanvean,  Indoctrination (A Design for Living), Yulunga (Spirit Dance), The Carnival Is Over, The Host of Seraphim, Amnesia, Autumn Sun, Dance of the Bacchantes, Song to the Siren,  Cantara,  The Promised Womb, Severance.

II.Artmania 2019

Vineri 26 iulie

Anul ăsta am văzut Artmania mai pe fugă, doar în prima zi, mergând cu nişte prieteni, fără cazare şi plănuind să plec chiar în prima noapte.Din păcate, (sau fericire) , nu mai găsisem nici o cursă de autocar liberă în acea noapte şi tot cu trenul de dimineaţă am plecat.Tot aceeaşi prieteni m-au şi găzduit în acea noapte. Luasem din vreme, ca de obicei două abonamente, câte unul pentru mine şi pentru consoartă.După cum era de aşteptat, colega de cameră nu mai putea să vină din cauză de bebe mic, aşa că am vândut celălalt abonament pe olx,(e drept că sub face value), cu prezentare chiar la concert.(Mulţam Rareş!).Iarăşi o prima dată, nu folosisem olx până atunci nici să cumpăr ceva , darmite să vând. 

Despre poporul participant, am remarcat recrudescenta tricourilor Behemoth și Batushka,  pe care o  asemui cu inflaţia de tricouri Cradle şi Dimmu (era să zic pe vremea mea) pe la începutul anilor 2000.Culmea nu am prea văzut Ghost, că şi ăştia sunt pe val.

Jetoane tot de la BT, de data asta negre cu inserturi argintii și inscripția token, fără Artmania ca anul trecut. Valoare tot 7 lei, echivalentul unui draft de Becks. La potoale nu m-am uitat, am văzut clătite,  ceva grill, ribs.Merch tot vechii Niche rec. și Beauty of Pain, plus standul de merch oficial.

Trupe

FJORT

Postpunk cu ceva tușe goth, foarte energic prestat, cu un cântec antifascist.

WARDRUNA

Trupa islandeza de folk devenită cunoscută după serialul Vikings. Pentru mine au fost surpriza serii, o grămadă de instrumente arhaice, bețe, oase,scoici, talangă pe post de instrumente de percuție, instrumente de suflat din   coarne de animale, tulnice, fluiere, un fel de tubă  veche care scoate un sunet grav de-am crezut că m-am nimerit în momentul atacului armiilor  Mordorului în bătălia de la Minas Tirith. Un fel de hurdy gurdy. Câteva trimiteri la DCD.Am apeciat cel mai mult batrânelul poliinstrumentist.

ARCHITECTS

Hardcore britanic  cu ceva tușe prog. Foarte energici,vocalistul a inițiat un cerc de moshpit în fața scenei.Not my cup of tea.

DREAM THEATER

Începutul de la Unthetered Angel m-a prins tot la coada la bere la care mă postasem când începuse pauza de după Architects. Meseriașii au prestat patru piese de pe ultimul (Unthetered..., Fall into The Light, Barstool Warrior și Pale Blue Dot) spre bucuria mea și nu ne-au plictisit cu piese de pe penultimul. Deşi după apariţia lui Metropolis II  nu am mai urmărit atât de aproape trupa, la un moment dat părând chiar că intră în criză de idei, pe ultimele albume ( şi asta nu are nicio legătură cu plecarea Portnoy) parcă se îndreaptă în direcţia bună.Oricum preferatul all time pentru mine rămâne Images &words.De remarcat Mike Mangini de care multă lume considera că nu umple pantofii lui Portnoy și care nu era chiar un nimeni când a aplicat pentru postul de toboșar la DT.Un spectacol dinamic, o mulţime de proiecţii având teme spaţiale sau sf, interpretarea a fost flawless.Mi s-a părut puțin ciudata sonorizarea pe partea de voce, uneori suna metalic, spart. Setlist :Atlas, Untethered Angel, A Nightmare to Remember, Fall Into the Light, Peruvian Skies, Barstool Warrior,In the Presence of Enemies, part I, The Dance od Eternity, Lie, Pale Blue Dot , As I Am ( la bis) .

3. LIFE

CĂRŢI & FILME

La începutul anului mi-am redescoperit idolul adolescenţei , pe Mircea  Eliade, aşa că în marea majoritate m-am apucat  să recitesc cam tot ce aveam în bibliotecă din memorialistica şi diaristica sus-numitului, respectiv lucrări monografice ale altor autori despre el( Culianu, Oisteanu).Am mai întrerupt doar cu Peixoto, ceva Lovecraft  şi două cărti tot memorialistice şi de convorbiri ale lui Doru Ionescu ( printre care una cu regretatul FSU-Florin Silviu Ursulescu, cel care ne-a părăsit în toamna anului trecut, şi căruia îi datorez, alături de  Florian Pittiş şi Lenţi Chiriac, alfabetizarea mea into rock&metal prin intermediul R3-Radio România Tineret, singurul radio de acoperire naţionala şi pe FM care difuza metale la începutul anilor 90).Dar despre asta voi mai reveni.

La capitolul filme, mai puţine anul trecut, din lipsă de timp şi intimidate .De notat serialul Mandalorian, care se desfăşoară în universul Star Wars, poate mai cu miez decât rebuturile lui Jar Jar Abr., alt serial dintr-o franciză sf şi mai veche, Star Trek Picard, despre care o să mai vorbesc şi, cu voia dumneavoastră, Avenue 5, adică revenirea la comedie a lui Hugh Laurie ( revenire cu succes zic eu). Din păcate, ca și anul trecut, majoritatea au fost vizionate pe telefon.

Tot la fel ca anul trecut, în joacă, m-am pus și-am făcut un calcul, raportat  la totalul veniturilor personale , cam cât am alocat la capitolul cultură&enterteinment și mi-a ieșit un 15% dus pe CD-uri, cărți, bilete la concerte, celelalte colecții (cartofilie și numismatică).

SUMMA

2019 s-a dovedit a fi un an foarte bun, atât în plan personal cât și profesional, începând cu naşterea micuţei doomsteriţe. Poate mai puțin timp pentru loisir , iar pentru 2020 nu prea mai îmi fac speranţe de concerte ( şi cum visam la Amon Amarth şi Testament la Artmania), eventual citit, filme şi timp petrecut cu familia.Ştiţi şi voi de ce …..