2.LIVE
Anul trecut, în încheierea cronicilor pe 2018, speram
ca pentru 2019 să dau raportul de la Dead Can Dance, Artmania şi Rockstadt .Parţial aşa a şi fost, la
Rockstadt nu am mai ajuns.
I. Dead Can Dance
, Papp Laszlo Sportarena, Budapesta, 26 iunie
Dean Can Dance,
una dintre trupele care au contribuit masiv la coloana sonora a
adolescenței mele, fiind, alături de Pink Floyd, o contrapondere la muzicile
suparate. Madlene:Pe Sighișoara , la festivalul medieval, pe casetofon portabil
cu Aion şi Serpents egg, prin alte cetăți (Deva, Soimos), ca
fundal citind Eco (Numele
Trandafirului, Pendulul lui Foucault )...
În vremea aceea în care era o aventura sa pui mâna pe
o casetă copie la copie de la alte copii cu un album DCD, mi-ar fi părut de-a
dreptul SF gândul de a-i vedea live. Tocmai mi se confirmase c-am primit refund
de la ceea ce ar fi trebuit să fie concertul Candlemass, când am primit
newsletter- ul ce anunța turneul de promovare
după Dyonisus, urmând să ajungă pe 26 iunie 2019 la Budapesta, pe Papp
Laszlo Sportarena. N-am mai stat pe gânduri și-am sărit pe net să văd de unde
se pot găsi bilete. Mama lui de Google, îmi da prima varianta pe Viagogo. Doar
după ce făcusem plata, căutând mai mult despre ce va să zică acest Viagogo, am aflat
că e cel mai mare dealer de pe piața secundară de bilete.Deh, eram învățat
numai cu my tycket, eventim sau iabilet. Când mi-a venit link-ul de descărcare
am văzut că era emis de eventim.hu pe numele unui nene din Polonia. Prețul
plătit logic că era mai mare decât face value dar asta e, măcar am bilet la
DCD. După premiera cu primul bilet luat de pe viagogo, inevitabil urma și cea
cu primul concert în afara României. Drumul l-am făcut cu un prieten cu masina,
după câteva ore pe autostradă, te trezești direct în Budapesta iar de la
ieșirea de pe autostrada până la PL Arena, care e în buricul târgului, am făcut
20 de minute. Locuri de parcare berechet în preajma sălii, și moca pe deasupra,
după 5 pm nu se mai plătește parcarea. La intrare, civilizat, fără cozi și
impinsaturi, culoare cu turnicheti, scanezi biletul și ai intrat, fără control corporal. Și eram peste o mie de
spectatori.
Concertul nu a fost foarte diferit ca setlist față de
ce văzusem pe yt de prin alte orașe europene din acest turneu. Sală foarte
mișto pentru concerte, cu toate ca la baza e sală de sport (polivalentă cum ar
veni), lume pestriță, cupluri trecute de prima tinerețe dar și destui tineri,
plin de britanici, polonezi, cehi, nordici chiar, puține tricouri supărate, mă
asteptam la mai mult hipsteret, dar în general lumea părea că știe pentru ce a
venit. M-a întristat că nu exista un stand de merch, însă la restul, categoria
băuturi /potoale preturi relativ ok, plata exclusiv cu card. Cu toate că se cam
vede c-a trecut vremea peste cuplul
Perry /Gerrard, calitățile vocale ale celor doi nu se resimt. Brendan pare un
moș sfătos cu voce gravă , iar Lisa, cu
toate că fizic nu mai aduce cu ce cunoșteam dinainte, livrează același voce
neomeneasca. De abia așteptam să aud live Cantara sau The wind... și nu am fost
dezamăgit, ba din contra. Și acum când rememorez mă ia cu furnicături pe șira spinării. Întrucât a
început puțin mai târziu decât era preconizat, inevitabil s-a și terminat mai
târziu, fapt pentru care m-am felicitat că nu am ales ca variantă de retur
trenul, că era pierdut demult. Setlist:Anywhere Out of the World ,Mesmerism, Labour
of Love, Avatar, In Power We Entrust the
Love Advocated,Bylar,Xavier, The Wind That Shakes the Barley, Sanvean, Indoctrination (A Design for Living), Yulunga
(Spirit Dance), The Carnival Is Over, The Host of Seraphim, Amnesia, Autumn
Sun, Dance of the Bacchantes, Song to the Siren, Cantara, The Promised Womb, Severance.
II.Artmania 2019
Vineri 26 iulie
Anul ăsta am văzut Artmania mai pe fugă, doar în prima
zi, mergând cu nişte prieteni, fără cazare şi plănuind să plec chiar în prima
noapte.Din păcate, (sau fericire) , nu mai găsisem nici o cursă de autocar
liberă în acea noapte şi tot cu trenul de dimineaţă am plecat.Tot aceeaşi
prieteni m-au şi găzduit în acea noapte. Luasem din vreme, ca de obicei două
abonamente, câte unul pentru mine şi pentru consoartă.După cum era de aşteptat,
colega de cameră nu mai putea să vină din cauză de bebe mic, aşa că am vândut
celălalt abonament pe olx,(e drept că sub face value), cu prezentare chiar la
concert.(Mulţam Rareş!).Iarăşi o prima dată, nu folosisem olx până atunci nici
să cumpăr ceva , darmite să vând.
Despre poporul participant, am remarcat recrudescenta
tricourilor Behemoth și Batushka, pe
care o asemui cu inflaţia de tricouri
Cradle şi Dimmu (era să zic pe vremea mea) pe la începutul anilor 2000.Culmea
nu am prea văzut Ghost, că şi ăştia sunt pe val.
Jetoane tot de la BT, de data asta negre cu inserturi
argintii și inscripția token, fără Artmania ca anul trecut. Valoare tot 7 lei,
echivalentul unui draft de Becks. La potoale nu m-am uitat, am văzut
clătite, ceva grill, ribs.Merch tot
vechii Niche rec. și Beauty of Pain, plus standul de merch oficial.
Trupe
FJORT
Postpunk cu ceva tușe goth, foarte energic prestat, cu
un cântec antifascist.
WARDRUNA
Trupa islandeza de folk devenită cunoscută după
serialul Vikings. Pentru mine au fost surpriza serii, o grămadă de instrumente
arhaice, bețe, oase,scoici, talangă pe post de instrumente de percuție, instrumente
de suflat din coarne de animale, tulnice,
fluiere, un fel de tubă veche care
scoate un sunet grav de-am crezut că m-am nimerit în momentul atacului
armiilor Mordorului în bătălia de la Minas
Tirith. Un fel de hurdy gurdy. Câteva trimiteri la DCD.Am apeciat cel mai mult
batrânelul poliinstrumentist.
ARCHITECTS
Hardcore britanic
cu ceva tușe prog. Foarte energici,vocalistul a inițiat un cerc de
moshpit în fața scenei.Not my cup of tea.
DREAM THEATER
Începutul de la Unthetered Angel m-a prins tot la
coada la bere la care mă postasem când începuse pauza de după Architects.
Meseriașii au prestat patru piese de pe ultimul (Unthetered..., Fall into The
Light, Barstool Warrior și Pale Blue Dot) spre bucuria mea și nu ne-au
plictisit cu piese de pe penultimul. Deşi după apariţia lui Metropolis II nu am mai urmărit atât de aproape trupa, la
un moment dat părând chiar că intră în criză de idei, pe ultimele albume ( şi
asta nu are nicio legătură cu plecarea Portnoy) parcă se îndreaptă în direcţia
bună.Oricum preferatul all time pentru mine rămâne Images &words.De
remarcat Mike Mangini de care multă lume considera că nu umple pantofii lui
Portnoy și care nu era chiar un nimeni când a aplicat pentru postul de toboșar
la DT.Un spectacol dinamic, o mulţime de proiecţii având teme spaţiale sau sf,
interpretarea a fost flawless.Mi s-a părut puțin ciudata sonorizarea pe partea
de voce, uneori suna metalic, spart. Setlist :Atlas, Untethered Angel, A
Nightmare to Remember, Fall Into the Light, Peruvian Skies, Barstool Warrior,In
the Presence of Enemies, part I, The Dance od Eternity, Lie, Pale Blue Dot , As
I Am ( la bis) .
3. LIFE
CĂRŢI & FILME
La începutul anului mi-am redescoperit idolul
adolescenţei , pe Mircea Eliade, aşa că
în marea majoritate m-am apucat să
recitesc cam tot ce aveam în bibliotecă din memorialistica şi diaristica sus-numitului,
respectiv lucrări monografice ale altor autori despre el( Culianu, Oisteanu).Am
mai întrerupt doar cu Peixoto, ceva Lovecraft
şi două cărti tot memorialistice şi de convorbiri ale lui Doru Ionescu (
printre care una cu regretatul FSU-Florin Silviu Ursulescu, cel care ne-a
părăsit în toamna anului trecut, şi căruia îi datorez, alături de Florian Pittiş şi Lenţi Chiriac, alfabetizarea
mea into rock&metal prin intermediul R3-Radio România Tineret, singurul
radio de acoperire naţionala şi pe FM care difuza metale la începutul anilor 90).Dar
despre asta voi mai reveni.
La capitolul filme, mai puţine anul trecut, din lipsă
de timp şi intimidate .De notat serialul Mandalorian, care se desfăşoară în universul
Star Wars, poate mai cu miez decât rebuturile lui Jar Jar Abr., alt serial
dintr-o franciză sf şi mai veche, Star Trek Picard, despre care o să mai
vorbesc şi, cu voia dumneavoastră, Avenue 5, adică revenirea la comedie a lui
Hugh Laurie ( revenire cu succes zic eu). Din păcate, ca și anul trecut,
majoritatea au fost vizionate pe telefon.
Tot la fel ca anul trecut, în joacă, m-am pus și-am
făcut un calcul, raportat la totalul veniturilor personale , cam cât am
alocat la capitolul cultură&enterteinment și mi-a ieșit un 15% dus pe
CD-uri, cărți, bilete la concerte, celelalte colecții (cartofilie și
numismatică).
SUMMA
2019 s-a dovedit a fi un an foarte bun, atât în plan
personal cât și profesional, începând cu naşterea micuţei doomsteriţe. Poate mai
puțin timp pentru loisir , iar pentru 2020 nu prea mai îmi fac speranţe de
concerte ( şi cum visam la Amon Amarth şi Testament la Artmania), eventual
citit, filme şi timp petrecut cu familia.Ştiţi şi voi de ce …..
