ARTMANIA 2012 – Cronică întârziată (…şi asta pe fugă)

Din cauza programului superîncărcat din ultima perioadă, n-am reuşit să ţin legătura cu online-ul mai deloc, rămânând  şi cu o restanţă pe cronica ARTmania, fapt ce mi-a atras oprobiul public, în cazul ăsta “publicul” fiind constituit din câţiva amici pe care i-am bătut la cap juma’ de an cu ARTmania, ARTmania, ARTmania şi după asta n-am mai zis nici “pâs”.Drept pentru care, recunoscându-mi faptele mârşave, purced la o scurtă rememorare a ceea ce  a fost  ARTmania 2012 , ediţia cu numarul VII.

Trebuie să mărturisesc că pentru mine de cativa ani  Artmania nu mai reprezinta doar cele două zile de concerte propriu-zise ci pretextul de a petrece un miniconcediu de o săptămână  în Sibiu, încercând să văd cam tot ce se poate vedea prin Sibiu şi împrejurimi (Păltiniş, Ocna etc). Bineînteles ca felia principală din meniu o constituie tot cele două zile  de concerte, dar  integrate într-un program mai mare.L-am vizitat pe Noica la Păltiniş da’ n-am găsit decât doi tineri doctoranzi în filozofie găzduiţi acolo de Fundaţia Humanitas, după cum se ştie, nenea Noica s-a mutat din ’87 mai jos la schit.Am făcut ca în fiecare an turul Brukenthalurilor ( artă, istorie, istorie naturală), purtătorii de braţări Artmania beneficiind de reduceri substanţiale, la ASTRA pe acelaşi principiu se intră moca (după estimările organizatorilor 2000 de artmaniaci au vizitat Brukenthalul si doar 500 Muzeul Astra).Foarte faină ideea organizatorilor, şi aici mă gândesc inclusiv la Primarie, Consiliul Judeţean & Co de a facilita accesul hoardelor de roackeri la tot ce înseamnă în plan cultural Sibiul.O foarte bună autopromovare a valorilor locale, valorificând la maxim potenţialul turistic al oraşului.Sibiul e printre puţinele locuri din România în care revin de fiecare dată cu plăcere, indiferent de pretext.Normal că n-am reuşit să acopăr tot ce aş fi vrut să vad, dar există întotdeauna next time.

Acuma să revin la festivalul Artmania în sine.Unde sunt vremurile ( a nu se intelege ca le regret foarte mult….) in care bateam 1500 de km (dus-intors) pana la Bucuresti doar pentru concertul UNEI trupe (cu sau fără alte trupe la opening  -Nightwish 2005,  Candlemass 2005, Lake of Tears 2006, Iron Maiden 2008, Metallica 2008 etc).Noroc c-a aparut şi în Românica formatul de festival de metal, unde pe zona festuri medii Artmania e cel mai reprezentativ şi totodată şi cel mai longeviv (VII ediţii şi cu a VIII-a pe ţeavă) Formatul de festival are pe lângă avantajul ofertei mai mari şi mai variate şi pe cel economic ( pe care  pe vremuri nu prea îl luam în considerare  da’ după cum se ştie vremurile s-au schimbat, dintr-o leafă de bugetar nu te poţi lăţi prea mult), oferind la pachet cât pentru 5 concerte diferite.Vorbesc prin prisma unuia care pentru fiecare concert in parte trebuia sa mai iau in calcul si noptile nedormite pe tren  pe drumul pana  si de la concert, oboseala fizică şi psihică inerentă şi toate angaralele aferente (plus zile libere sau de concediu de la slujbă).Sincer, de la Sonisphere încoace n-am mai fost la nici măcar un concert în capitală.Nu e vorba de patriotism local ardelenesc, e vorba strict de factorii pe care i-am enumerat mai sus.Evident că în cazul în care se anunţă că unele OZN-uri gen RUSH, DEAD CAN DANCE, CANDLEMASS (nu prea mai au cum), ROGER WATERS au de gând să aterizeze doar la Bucureşti, voi fi in primul rând.Da’ sa nu bat apa in piua si sa trec la descrierea ostilitatilor:

TRAIL OF TEARS-Desi ii urmarisem cu interes pe primele albume, acum parca nu prea m-au convins.Un show ok si atat.Sa fie si din cauza noii vocaliste?

DEATHSTARS- Din pacate nu mi-au spus mare lucru, muzical sunt relativ ok.   Un show corect si atat.N-am priceput nici de ce trebuie sa “destroy” conationalele lor tante suedeze.” and see their blood”.

EPICA-Un show brici de la un capat la celalalt, cu o Simone Simons impecabila, o sonorizare beton.Daca lipsea Cry for the moon faceam plangere la Haga. Multe piese de pe ultimul album, care mi-a parut chiar reusit.

DIE TOTEN HOSEN-Capul de afis al festivalului privind strict ca si box office  Die toten hosen au fost intampinati intr-o atmosfera incendiara datorata si  fanilor nemti pe carei remarcasem prin Sibiu cu o seara inainte, cu bannere, steaguri, tricouri, creste punk,etc.Jos palaria pentru atmosfera creeata de acesti devotati trup si suflet care ma gandesc ca ii urmeaza peste tot in turnee .Nu prea ma pricep eu la punk da’ nu poti sa nu fii electrificat de ce se petrece la un concert de-al lor. Vocalul cred ca nici nu mai realiza cand trecea de la engleza la germana, spre confuzarea spectatorilor care totusi cred ca erau mai familiarizati cu prima. N-am recunoscut dacat Zehn Kleine Jaggermeister  si coverul  The Clash Should I Stay or Should I Go.

ABIGAIL -A se vedea mai jos la FAZE.

ARC GOTHIC -un goth rock/dark wave destul de ok, pacat ca n-au avut prea multi entuziasti in fata scenei.

ALTERNOSFERA si POETS OF THE FALL n-am prins, mai aveam cateva restante pe la Muzeul de Istorie si Franz Binder.

DELAIN- Placut impresionat de prestatia lor. O Charlotte Wessels sincer surprinsa de  reactia publicului, care le-a facut o primire destul de calda.De punctat micile probleme de sonorizare care marcheaza de obicei trupele de deshidere. Strambasem din mustati la auditia ultimului album (dupa mine situat mult sub precedentele), dar cele cateva piese de pe el prezentate live n-au sunat rau deloc. Am retinut We Are The Others,Milk And Honey,Get The Devil Out Of Me,The Gathering,Sleepwalker's Dream, Control the Storm, Electricity.Postfactum,cand scriu aceste randuri, dupa vestea inregimentarii lui Floor la Nightwish ma loveste o constatare :toate cele 5 mari voci feminine din metalul olandez au trecut pe la Artmania :Sharon, Anneke, Floor  si acum Simone si Charlotte.

EDGUY- Glumet nevoie mare, chiar daca se mai resimte dupa accidentul de acum catava vreme,  Tobias Sammet a facut un show de zile mari, cu glumite si parodii cu referire la Bruce Dickinson, Steven Tyler, Lothar Matthäus.De fapt ce sa te astepti cand trupa intra pe scena pe Last Christmas - Wham iar pe fundal troneaza un joker imens? Din pacate nu ascultasem prea mult Edguy pana acum, dar cele cateva concerte vazute pe dvd sau pe youtube m-au convins ca sunt o excelenta trupa de live.Un plus ar fi si timbrul vocal al lui Tobias care uneori ma duce cu gandul la Geoff Tate.Din fericire n-au insistat prea mult pe ultimul album, dupa declaratia lor, fiind primul concert in Romania, au preferat  un best of.N-au lipsit Nobody’s Hero, Tears of a Mandrake,Lavatory Love Machine, Ministry of Saints, Superheroes, Save Me, Babylon, King of Fools .

MY DYING BRIDE. A treia oara in Romania, a treia oara la Artmania, prima aparitie in postura de headliner.O sonorizare brici,un sunet monolitic, un Aaron la fel de teatral si de putin comunicativ, care ne-a spus totusi ca trupa se afla in perioada de inregistrarea a viitorului LP si ca, de obicei in aceasta perioada nu concerteaza facand totusi o exceptie pentru Artmania.Desi se lasase frigul, in afara de ce se petrecea pe scena nu mai simteam nimic.Un live MDB e de neratat pentru orice doomster care se respecta.Si in acelasi timp o epifanie.Au fost, in ordine:  Your River,Bring Me Victory,Like Gods of the Sun,From Darkest Skies. The Prize of Beauty, Thy Raven Wings, For You, She Is the Dark,To Remain Tombless,The Cry of Mankind,My Body, a Funeral si la bis The Dreadful Hours

FAZE:

-la tot pasul eram întrebat dacă speak romanian ,

-in timpul concertului Abigail din Piata Mica, eram la Crama Sibiana, taman la subsol , delectându-ne papilele cu bunataturi.Surprind o discutie intre ospatari despre growlul lui Mihai Ilie.”Ma duc afara sa-l vad cum arata si daca-l prind pe strada ii sparg faţa.Ma doare capu, nu mai suport. Nu poate canta şi el normal, cum se cântă?”Altul- „Oare ce-o zice el acolo?”-„Naiba-l ştie!”.Adevărul e că n-am urmărit ştirie locale din Sibiu sa vad daca Mihai Ilie a patit ceva dupa concert.Eventual oparit cu ciorba la Crama Sibiana.Acuma vorbind serios, recomand cu plăcere localul respectiv, n-a fost zi din cele 6 petrecute în Sibiu în care să nu dau pe acolo.Pentru pofticiosul din mine a fost o adevărată desfatare, totul la preţuri mai mult decât decente.De asemenea recomand şi Unionu cel pionieresc.În schimb n-o să mai dau ever pe la terasa de la Sigi, unde n-am avut parte decât de fiţe hipstereşti.

-daca in fiecare an puteam sa gasesc un „ceva” specific poporului de la concert, anul asta categoric a fost anul puradeilor de roackeri.Cupluri de rockeri care si-au adus si copii dupa ei, unii la varste totusi destul de mici. Pe bune, am asistat si la o schimbare de pampers pe o bancuta de la mesele de bere.E foarte bine ca sunt obisnuiti copii de mici cu ambianta, anturajul si gusturile parintilor, dar cu o anumita limita. Nu stiu ce impact pozitiv poate avea din punct de vedere atat fizic cat si psihic receptionarea la varste fragede a miilor de wati.Cunosc cazuri de festivaluri de afara unde nu este permis accesul copiilor sub o anumita varsta fara insotitor matur (evident asta e valabilă şi la noi) si fara casti de protectie.

- Alex Brandusesc, la intrebarea daca are tricouri cu Solitude Aeturnus, in afara de xl- ul putin cam mare pentru mine:Mai asculta cineva asa ceva?I-am replicat ca nu ma deranja daca avea si un Candlemass, St.Vitus,Count Raven. Nu prea aduce asa ceva, daca vinde 1-2  la 1  an  e bine.M-am ales in schimb cu un Rush care a facut furori mai tarziu.Asteptand sa inceapa   ostilitatile in ziua a doua, un nene la 2 metri cu tricou cu Sweden Rock  vine tinta spre mine, aratand spre tricoul cu Rush: Next year in Sweden!

-explozia de gadgeturi steampunk - de la tot felul de cesulete cu cadrane care de care mai fanteziste pe la tarabele cu suveniruri  si pana la costumatia fetelor de la Pall Mall.

In loc de concluzie; ne vedem la Artmania 2013!

P.S.Am pus si câteva poze de la fata locului, fără pretenţii de calitate ci doar pentru ilustrare.